O țară se poate pierde înainte de a-și pierde granițele, când oamenii își pierd încrederea unii în alții și încrederea în ei. Când valorile devin simple cuvinte și când educația este împinsă la marginea societății. Și când oamenii cu părul alb își uită menirea și pun instinctele lor pe primul plan dănd din coate pentru a trece ei în fața fiilor și fiicelor noastre!
Mi-i amintesc cu drag pe bunicii mei. Îmi amintesc renunțarea lor la tot ceea ce le aparținea pentru a investi în copiii și nepoții lor. Îmi amintesc felul în care au pus propriile dorințe în plan secund pentru a construi viitorul celor care veneau după ei. Era o generație care învățase lecția grea a războiului. O generație care cunoscuse lipsurile, pierderile și nesiguranța, dar care a transformat suferința într-o responsabilitate, aceea de a construi o lume mai bună pentru cei care vor urma. În sufletul lor exista o dorință puternică, dorința ca acele vremuri să nu se mai repete niciodată. NICIODATĂ!
Nu este nevoie de o criză să ne revenim, putem să evităm asta. Avem nevoie de lideri autentici care să ne conducă.
Traversăm o perioadă în care în mod grav ajungem să ne întrebăm: cine suntem ca popor? Ce valori vrem să păstrăm? Ce fel de viitor vrem să construim împreună?
Există inteligență, creativitate, curaj, talent și capacitate de muncă. Milioane de români și-au făcut meseria cu seriozitate, și-au crescut familiile, și-au construit afaceri, au creat valoare și au demonstrat în fiecare zi că acest popor are forță. Și tocmai acest capital a fost sacrificat, tocmai acești oameni au fost folosiți, abandonații și săraciți inclusiv de speranța de a mai continua. De toti acești politicieni! De toți…
Ani de zile, societatea românească a traversat o degradare lentă a reperelor. Respectul pentru educație a slăbit. Cultura responsabilității a pierdut teren. Disciplina, onoarea, cuvântul dat și respectul pentru muncă au fost înlocuite prea des de superficialitate, comoditate și căutarea succesului rapid.
Ce alunecare! Ce gravă degradare a tot ce ne-ar fi putut ține uniți și puternici! Chiar și Mass Media, vectorul educației sociale a devenit prea des vectorul degradării sociale, vocea politicienilor degradați! Ridiculizând valorile, criticând succesele reale, ridicând moravurile și necinstea la nivel de artă. Faptul divers la nivel de știre. Abominabilul la nivel de model.
O societate sănătoasă se construiește prin valori transmise din generație în generație. Familia formează primele caractere. Școala formează gândirea. Comunitatea formează apartenența. DAR LIDERII FORMEAZĂ DIRECȚIA.
Am vrea și noi lideri care să ne ofere repere, oameni care să vadă dincolo de prezent și care să construiască pentru generațiile următoare, să ridice nivelul societății. Care să aducă oamenii împreună în jurul unei viziuni, să apere valorile fundamentale. Să încurajeze educația și să promoveze competența.
România are nevoie de astfel de oameni la toate nivelurile societății. Are nevoie de un președinte care să inspire, care să comunice clar și sincer cu oamenii și care să înțeleagă că una dintre cele mai mari puteri ale sale este legătura permanentă cu cetățenii.
Are nevoie de guverne care să construiască, să aibă viziune și să lase în urmă rezultate concrete. Are nevoie de politicieni care să înțeleagă adevăratul sens al serviciului public: responsabilitate, integritate și preocupare reală pentru binele comun.
Poate cea mai mare dramă a noastră este acest sentiment dureros că putem reuși, că avem tot ceea ce ne trebuie, dar ajungem mereu să pierdem trenul momentelor importante. Mi-e dor de România oamenilor buni!
