OUG 29/ 18 martie 2020
În contextul actual, răspândirea virusului COVID-19 este o urgenţă severă de sănătate publică pentru cetăţeni şi entităţile economice, cu infecţii în toate statele membre ale Uniunii. Este, de asemenea, un şoc major atât pentru economiile globale, cât şi pentru economia naţională. Creşterea reală a PIB în 2020 ar putea înregistra o evoluţie negativă, ca urmare a izbucnirii COVID-19, iar adoptarea unor măsuri de natură economică de către statele membre ale Uniunii Europene reprezintă acţiuni esenţiale pentru a atenua aceste repercusiuni negative asupra economiei.
În circumstanţele excepţionale create de focarul COVID-19, întreprinderile de toate tipurile se pot confrunta cu o lipsă severă de lichiditate. De asemenea, întreprinderile solvabile sau mai puţin solvabile se pot confrunta cu o lipsă bruscă sau chiar indisponibilitate de lichiditate. Acest lucru este valabil, în special, pentru IMM-uri, ceea ce pe termen scurt şi mediu poate afecta grav situaţia economică a multor întreprinderi sănătoase şi situaţia angajaţilor acestora, cu posibile consecinţe chiar şi pe termen lung, periclitând supravieţuirea acestora.
Luând în considerare cele menţionate anterior se impune o acţiune decisivă şi cu un impact ridicat pentru asigurarea lichidităţii IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele COVID-19.
Având în vedere impactul major asupra mediului economic generat deja şi care se preconizează a fi generat de măsurile excepţionale de primă urgenţă, cu caracter temporar – pe durata stării de urgenţă, ce se vor impune, gradual, de autorităţile publice, pentru prevenirea răspândirii COVID-19 şi realizarea managementului consecinţelor, raportat la evoluţia situaţiei epidemiologice,
în considerarea faptului că măsurile instituite de autorităţile publice în contextul pandemiei COVID-19 sunt de natură a restrânge, pe perioada pentru care a fost instituită starea de urgenţă, unele drepturi şi libertăţi fundamentale, între care se regăsesc şi dreptul la liberă circulaţie şi libertatea economică,
având în atenţie necesitatea adoptării unor instrumente care să protejeze mediul de afaceri şi sistemul economic şi prin care să se injecteze în economie nu doar bani, ci şi încredere şi spirit mobilizator, loialitate contractuală şi disponibilitate de adaptare a raporturilor de afaceri la provocările şi dificultăţile severe pe care întreaga naţiune le traversează,
în contextul în care prin măsurile impuse de autorităţi pentru prevenirea răspândirii COVID-19 şi realizarea managementului consecinţelor unele dintre categoriile afectate vor fi întreprinderile mici şi mijlocii – persoane fizice întreprinzători şi societăţi de dimensiuni reduse -, care reprezintă coloana vertebrală nu doar a economiei româneşti, ci şi a pieţei unice europene,
în condiţiile în care este imperios necesar ca micile afaceri să beneficieze de sprijin suplimentar, de o perioadă de moratoriu (legal), în special în privinţa serviciilor esenţiale care le condiţionează continuarea activităţii,
având în vedere că prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă au fost luate unele măsuri inclusiv în domeniul justiţiei, care vizează reducerea, cu caracter temporar – pe perioada instituirii stării de urgenţă, a activităţii desfăşurate de organele judiciare, fapt de natură a afecta, pentru aceeaşi perioadă, şi activitatea desfăşurată de profesiile din domeniul justiţiei,
luând în considerare, pe de altă parte, că activitatea acestor profesii reprezintă servicii publice esenţiale, fiind necesară stabilirea unor măsuri pentru asigurarea continuităţii îndeplinirii acestor activităţi,
având în vedere că măsuri similare de sprijin se regăsesc şi în programele care se preconizează a fi luate, au fost dezvoltate deja şi la nivelul altor alte state membre ale Uniunii Europene programe încurajate şi asistate, în bună măsură, şi de instituţiile europene,
întrucât protecţia cea mai bună pentru întregul sistem economic este, totuşi, continuarea producţiei şi a consumului în noile condiţii determinate de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19, fiind absolut necesar ca, în acest context modificat substanţial şi sever, măsurile excepţionale pentru situaţiile, fireşti în contextul dat, în care obligaţiile contractuale nu mai pot fi executate să vizeze nu abandonarea raporturilor contractuale, ci renegocierea şi adaptarea la aceste condiţii vitrege,
dat fiind că, în considerarea acestei situaţii extraordinare, se impune o acţiune decisivă cu un impact ridicat pentru asigurarea lichidităţii IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele COVID-19 şi sunt imperios necesare măsuri care să protejeze afacerile şi sistemul economic, care să încurajeze solidaritatea mediului de afaceri, loialitatea contractuală şi disponibilitatea de adaptare a raporturilor de afaceri la provocările ridicate de această criză sanitară fără precedent în istoria modernă, fiind vitală continuarea serviciilor de interes public, în condiţii de siguranţă pentru cetăţeni,
necesitatea adoptării măsurilor stabilite prin hotărârile Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, inclusiv prevederile Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă nr. 7/11.03.2020 privind aprobarea Hotărârii nr. 9 a Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, care instituie măsuri privind decalarea programului de lucru al instituţiilor publice şi private în vederea evitării aglomeraţiei, precum şi alte măsuri menite să restricţioneze activităţile care presupun participarea unui număr mare de persoane,
având în vedere caracterul înalt contagios al COVID-19, numeroasele cazuri de infectare în state din Uniunea Europeană, inclusiv în România, precum şi necesitatea prevenirii răspândirii infecţiilor respiratorii cauzate de acest virus,
ţinând cont de faptul că Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede termene pentru plata impozitului pe clădiri şi teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport până la data de 31 martie a fiecărui an, pentru a evita aglomerările de la sediile organelor fiscale locale care pot genera răspândirea COVID-19, este necesară prorogarea termenului de plată până la data de 30 iunie 2020.
Având în vedere măsurile stabilite în sarcina autorităţilor administraţiei publice centrale prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, emis în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice internaţionale determinate de răspândirea infecţiei COVID-19, se impune realizarea posibilităţii promovării de rectificări bugetare pentru alocarea sumelor necesare combaterii efectelor negative ale acestui virus în primul semestru al anului şi adoptarea unor măsuri de flexibilizare a
execuţiei bugetare care să vină în sprijinul ordonatorilor principali de credite care se confruntă cu o serie de cheltuieli neprevăzute a căror finanţare comportă urgenţă.
Întrucât statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice a cetăţenilor şi întrucât elementele mai sus prezentate vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. I
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 27 decembrie 2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 209/2018, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatele (3) şi (3^1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(3) Programul constă în acordarea de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru una dintre următoarele categorii de credite, după cum urmează:
a) unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilităţi este de 10.000.000 lei. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali, în limita a 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10.000.000 lei. Pentru IMM-urile care nu au depus situaţii financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanţării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanţele lunare,
sau
b) una sau mai multe garanţii pentru credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90% acordat unei microîntreprinderi sau întreprindere mică, în valoare maximă de 500.000 lei pentru microîntreprinderi, respectiv maximum 1.000.000 lei pentru întreprinderile mici. Valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. Pentru microîntreprinderi sau întreprinderile mici care nu au depus situaţii financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanţării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanţele lunare.
(3^1) Pentru creditele prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. a), Ministerul Finanţelor Publice subvenţionează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru şi a creditelor pentru investiţii în procent de 100% din bugetul Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, de la titlul 55 «Alte transferuri», alineatul 55.01.46 «Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat», în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociate acestui program.”
2. La articolul 1, după alineatul (3^1) se introduc două noi alineate, alineatele (3^2) şi (3^3), cu următorul cuprins:
„(3^2) Pentru creditele prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. b), Ministerul Finanţelor Publice subvenţionează dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru şi a creditelor pentru investiţii în procent de 100% din bugetul Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale, de la titlul 55 «Alte transferuri», alineatul 55.01.46 «Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat», în cadrul unei scheme de ajutor de stat/de minimis asociate acestui program.
(3^3) Perioada de subvenţionare a dobânzii este de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezente ordonanţe de urgenţă şi poate dura până la 31 martie 2021. Subvenţionarea dobânzii se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an şi pentru următorii 2 ani doar în condiţiile în care creşterea economică estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020. Subvenţionarea dobânzii se realizează în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în vigoare.”
3. La articolul 2, litera b) se abrogă.
4. La articolul 2, literele k) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„k) comisionul de administrare – sumă cuvenită FNGCIMM pentru remunerarea activităţii de analiză, acordare, monitorizare şi administrare a garanţiilor, al cărei nivel se stabileşte anual prin actul normativ cu putere de lege de aprobare a schemei de ajutor de stat/de minimis pentru întreaga perioadă de derulare a schemelor de ajutor de stat/de minimis şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale în cadrul schemei de ajutor de stat/de minimis asociate acestui program. După încetarea schemei de ajutor de stat/de minimis, comisionul de administrare se datorează FNGCIMM de către beneficiarul programului;
l) procentul de garantare – partea din credit care este acoperită de garanţia de stat din valoarea creditului acordat beneficiarilor eligibili, exprimată în valoare procentuală; procentul de garantare este de maximum 80%, cu excepţia creditelor acordate microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici în valoare de până la 500.000 lei, respectiv 1.000.000 lei, pentru care procentul de garantare este de maximum 90%;“.”
5. La articolul 3 alineatul (1), litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„h) nu înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care înregistrează astfel de obligaţii restante, beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordată în cadrul programului.”
6. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„ART. 5
(1) Mecanismul de acordare a garanţiilor prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. a) se derulează cu respectarea pct. 3.5 din Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub formă de garanţii 2008/C 155/02, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 155 din 20 iunie 2008.
(2) Garanţiile pentru creditele prevăzute la art. 1 alin. (3) lit. b) se acordă cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
(3) Schema de ajutor de stat/de minimis prevăzută la art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) se implementează de către Ministerul Finanţelor Publice în calitate de furnizor şi administrator al acestei scheme, prin intermediul FNGCIMM, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu legislaţia în materie de ajutor de stat.”
7. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Durata maximă a finanţărilor este de 120 de luni în cazul creditelor pentru investiţii şi de 36 de luni în cazul creditelor/ liniilor de credit pentru capital de lucru. Creditele/liniile de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 36 de luni, urmând ca, în ultimul an de prelungire, să fie rambursate în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.”
8. Articolul 7 se abrogă.
ART. II
(1) Plata ratelor şi dobânzilor aferente împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice din venituri rezultate din privatizare unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadă de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Pentru această perioadă Ministerul Finanţelor Publice nu calculează dobânzi şi dobânzi de întârziere. Această facilitate nu este acordată împrumuturilor care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă înregistrează restanţe la plată.
(2) Pentru împrumuturile prevăzute la alin. (1) Ministerul Finanţelor Publice prelungeşte perioada creditului cu trei luni, prin mutarea corespunzătoare a datelor de scadenţă.
(3) Modalitatea de amânare la plată se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART. III
(1) În contextul instituirii stării de urgenţă pe teritoriul României, aprobarea operaţiunilor acordate de către Eximbank – S.A. în numele şi contul statului care conduc la o expunere cumulată pe acelaşi debitor sau grup de debitori de peste 50 mil. euro echivalent se poate realiza şi prin următorul mecanism:
a) în cazul în care Eximbank pune la dispoziţia operatorilor economici fonduri din împrumuturile acordate în numele şi contul statului înainte de aprobarea prin Memorandum de către Guvern, Eximbank transmite Ministerului Finanţelor Publice în vederea supunerii analizei şi aprobării Guvernului Memorandumul de aprobare a acestor operaţiuni în termen de 15 zile de la acordarea fondurilor;
b) în cazul în care operaţiunea prezentată la lit. a) nu se aprobă în termenul stabilit, Eximbank are obligaţia reconstituirii fondurilor statului, diminuate cu sumele acordate operatorilor economici, din sursele proprii ale Eximbank.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică de către Eximbank pentru toate operaţiunile efectuate începând de la declararea stării de urgenţă.
ART. IV
(1) Ministerul Finanţelor Publice poate acorda, la solicitarea Companiei Naţionale UNIFARM – S.A., un împrumut, din venituri rezultate din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.150.000 mii lei, pe o perioadă de 6 luni de la momentul acordării acestuia, respectiv data creditării contului prevăzut la alin. (5).
(2) Suma se asigură de Ministerul Finanţelor Publice din venituri rezultate din privatizare înregistrate în contul curent în valută deschis la Banca Naţională a României, prin efectuarea operaţiunii de schimb valutar al echivalentului în euro al sumei de 1.150.000 mii lei, determinat pe baza cursului Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării. Echivalentul în lei al acestor sume se înregistrează în contul curent general al Trezoreriei Statului la disponibil din venituri rezultate din privatizare.
(3) Suma prevăzută la alin. (1) va fi utilizată pentru rambursarea primei tranşe din împrumutul acordat de Eximbank în numele şi contul statului, iar diferenţa se va utiliza pentru achiziţia de urgenţă de material şi echipament sanitar în contextul epidemiei cu coronavirus în România. Responsabilitatea privind utilizarea sumelor din împrumut revine Companiei Naţionale UNIFARM – S.A.
(4) În termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice încheie o convenţie cu Compania Naţională UNIFARM – S.A., în care vor fi precizate drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi termenii şi condiţiile de acordare şi derulare a împrumutului.
(5) După semnarea convenţiei, Ministerul Finanţelor Publice efectuează transferul integral al sumei prevăzute la alin. (1) în maximum 3 zile lucrătoare de la data solicitării formulate într-un cont distinct de disponibil cu afectaţiune specială deschis la Trezoreria Statului pe numele Companiei Naţionale UNIFARM – S.A. Aceasta va întreprinde demersurile necesare în vederea deschiderii acestui cont la Trezoreria Statului.
(6) Împrumutul prevăzut la alin. (1) se acordă cu o rată de dobândă, care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului, respectiv ROBOR la 3 luni, comunicată de Banca Naţională a României, în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, respectiv semnării convenţiei de împrumut, plus o marjă de 1,9% pe an, şi se rambursează integral la termenul prevăzut la alin. (1), cu posibilitatea rambursării anticipate, pe măsura constituirii veniturilor.
(7) Dobânda reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului şi se calculează prin aplicarea ratei dobânzii prevăzute la alin. (6) la soldul împrumutului. Dobânda astfel calculată se plăteşte la scadenţa împrumutului prevăzut la alin. (1).
(8) Pentru neplata la termen a împrumutului şi a dobânzilor aferente se calculează o dobândă de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, pe zi de întârziere, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda de întârziere reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.
(9) Compania Naţională UNIFARM – S.A. restituie împrumutul şi dobânzile aferente, din veniturile proprii şi sume legal constituite, în contul distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al acesteia. În termen de 3 zile lucrătoare de la alimentarea acestui cont, obligaţiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzile de întârziere, dobânzile şi ratele de capital.
(10) Creanţele rezultate din gestionarea împrumutului se urmăresc şi se execută în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale privind executarea creanţelor fiscale şi se recuperează conform legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale de către organul fiscal central competent în administrarea creanţelor fiscale ale împrumutatului, pe baza înscrisurilor întocmite de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se individualizează la data scadenţei sumele de recuperat şi care constituie titluri executorii. În cazul în care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat asupra acestor sume, executarea silită se efectuează în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
ART. V
(1) În anul 2020, termenul de 31 martie inclusiv, prevăzut la art. 462 alin. (1), art. 467 alin. (1) şi la art. 472 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 30 iunie inclusiv.
(2) În anul 2020, termenul de 31 martie inclusiv, prevăzut la art. 462 alin. (2), art. 467 alin. (2) şi art. 472 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea bonificaţiei stabilite de consiliul local, se prorogă până la data de 30 iunie inclusiv.
ART. VI
Ordonanţa Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 5 august 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„ART. 3
(1) Debitorul care doreşte să îşi restructureze obligaţiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligaţia de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa în perioada 8 august – 31 octombrie 2019, precum şi în perioada 1 februarie – 31 iulie 2020, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, şi se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare şi a testului creditorului privat prudent.”
2. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„ART. 22
(1) Solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5 se poate depune până la 30 octombrie 2020, sub sancţiunea decăderii.”
ART. VII
(1) Pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi neachitate până la încetarea, potrivit alin. (4), a măsurilor prevăzute de prezentul articol nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 157 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (1) nu sunt considerate obligaţii fiscale restante.
(3) Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanţelor bugetare, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti se aplică, prin efectul legii, de către instituţiile de credit sau terţii popriţi, fără alte formalităţi din partea organelor fiscale.
(4) Măsurile fiscale prevăzute la alin. (1)-(3) încetează în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă.
ART. VIII
(1) Prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plăţile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020.
(2) Pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, prevederile alin. (1) se aplică pentru plăţile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum şi pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anul fiscal modificat care începe în anul 2020 şi sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.
ART. IX
(1) Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2020 se pot promova rectificări bugetare în primul semestru al anului.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada stării de urgenţă instituite pe teritoriul României, prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (1) lit. e) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la prevederile art. 44 alin. (4), art. 47 alin. (4) şi (8)-(11) şi art. 47^1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 49. alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze virări de credite bugetare şi credite de angajament neutilizate, după caz, astfel încât să asigure fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor de combatere şi prevenire a răspândirii infectării cu coronavirusul COVID-19, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate.
(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice ca pe baza comunicărilor transmise de ordonatorii principali de credite a virărilor efectuate la alin. (2) în termen de 5 zile lucrătoare de la data efectuării, să aprobe repartizarea pe trimestre a virărilor de credite bugetare şi credite de angajament.
ART. X
(1) Pe durata stării de urgenţă, întreprinderile mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente, potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate şi care deţin certificatul de situaţie de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice şi de internet, precum şi de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare.
(2) Prin derogare de la alte dispoziţii legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevăzute la alin. (1), încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii prevăzute la alin. (1), poate fi invocată forţa majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condiţiilor excepţionale generate de starea de urgenţă.
(3) Se prezumă a constitui caz de forţă majoră, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă şi inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acţiune a autorităţilor în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici şi mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situaţie de urgenţă. Prezumţia poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă. Caracterul imprevizibil se raportează la momentul naşterii raportului juridic afectat. Nu vor fi imprevizibile măsurile luate de autorităţi în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgenţă.
(4) Penalităţile stipulate pentru întârzieri în executarea obligaţiilor decurgând din contractele încheiate cu autorităţile publice de către întreprinderile mici şi mijlocii prevăzute la alin. (1) nu se datorează pentru durata stării de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile, în mod corespunzător, şi pentru următoarele profesii care îndeplinesc servicii de interes public: formele de exercitare a profesiei de notar public, formele de exercitare a profesiei de avocat şi formele de organizare a activităţii profesiei de executor judecătoresc, a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autorităţile publice, pentru prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu coronavirusul COVID-19. Criteriile pe baza cărora sunt stabiliţi beneficiarii acestei măsuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) Membrii profesiilor prevăzute la alin. (5) sunt obligaţi ca, pe perioada instituirii stării de urgenţă, să ia, cu observarea regulilor de disciplină sanitară şi a celorlalte măsuri de protecţie şi prevenţie stabilite de autorităţile competente ca urmare a instituirii stării de urgenţă, măsurile necesare în vederea asigurării continuităţii activităţii. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară care se sancţionează cu excluderea din profesie, în condiţiile şi cu procedura stabilite de legislaţia în vigoare, aplicabile fiecărei profesii.
(7) Salariaţii formelor de exercitare a profesiilor menţionate la alin. (5) care refuză îndeplinirea sarcinilor de serviciu asumate prin contractul individual de muncă şi din acest motiv nu se poate asigura desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, respectiv continuarea activităţii în cadrul formelor de exercitare a profesiilor menţionate nu vor avea acces la beneficiile de asistenţă socială sau la alte facilităţi ce vor fi acordate pe durata stării de urgenţă.
(8) Organele de conducere ale profesiilor prevăzute la alin. (5) vor lua măsurile necesare în vederea coordonării activităţii membrilor profesiei pe perioada instituirii stării de urgenţă, vor verifica respectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) şi vor dispune măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(9) De dispoziţiile alin. (1) beneficiază cabinetele medicilor de familie şi cabinetele stomatologice în care îşi desfăşoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane şi a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autorităţile publice, pentru prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu coronavirusul COVID-19. Criteriile pe baza cărora sunt stabiliţi beneficiarii acestei măsuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(10) De dispoziţiile alin. (1) beneficiază federaţiile sportive naţionale şi cluburile sportive care deţin certificat de identitate sportivă şi a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autorităţile publice pentru prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu coronavirusul COVID-19. Criteriile pe baza cărora sunt stabiliţi beneficiarii acestei măsuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. XI
(1) Termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real, prevăzut de art. 56 alin. (4) şi 62 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, iar pe durata stării de urgenţă se suspendă depunerea acestei declaraţii.
(2) Termenul de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real, prevăzut de art. 344 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu modificările şi completările ulterioare, şi termenul prevăzut de art. 63 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru completarea documentelor conform cerinţelor prevăzute la art. 6, 7, 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte cu 3 luni de la data încetării stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, iar pe durata stării de urgenţă se suspendă depunerea declaraţiei şi completarea documentelor.
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Vasile-Florin Cîţu
Ministrul economiei, energiei şi mediului de afaceri,
Virgil-Daniel Popescu
Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei,
Ion Ştefan
Bucureşti, 18 martie 2020.
Nr. 29.
–-
